Prima ta sursa de minciuna!

GENOCIDUL CNAS: Cum UCIDEAU romanii şefii Casei Naţionale de Sănătate

cel.ro

Milioane de euro din fondurile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate au fost deturnate pe numele unor pacienţi fictivi, în timp ce bolnavii care aveau cu adevărat nevoie de ajutor au fost lăsaţi să aştepte. Uneori până la ultima suflare.
Pacienţi români care au plătit asigurări de sănătate o viaţă întreagă au murit cu zile pentru că nu au primit tratamentul la care aveau dreptul de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Motivul: un grup infracţional organizat din care făceau parte şi şefii Casei Naţionale le-a interzis acestora accesul la instituţie. Procurorii anticorupţie susţin că Marian Burcea, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, şi Ovidiu Munteanu, şeful Casei de Asigurări a Muncipiului Bucureşti, ar fi închis ochii la o fraudă de proporţii făcută pe seama bolnavilor aflaţi în faza terminală şi a celor imobilizaţi la pat. De aceea, cei doi, alături de alte 12 persoane, funcţionari, intermediari, dar şi reprezentanţi ai unor firme care au încasat ilegal milioane de euro, au ajuns în spatele gratiilor. Cu toţii sunt acuzaţi că au prejudiciat statul de peste 10 milioane de euro. Banii ar fi fost furaţi în două moduri.

Frauda cu pacienţii fictivi

Pe de o parte, mai multe firme care ofereau servicii medicale la domiciliu sunt acuzate că au deturnat trei milioane de euro din fondurile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Au obţinut banii pe numele unor pacienţi fictivi. În schimb, bolnavii care aveau cu adevărat nevoie de ajutor au fost lăsaţi să aştepte.

Practic, dosarele medicale a peste 300 de pacienţi fictivi erau validate de Casa de Asigurări de Sănătate, iar banii plecau de la stat către societăţile comerciale care ar fi trebuit să îi îngrijească pe aşa zişii bolnavi. De fapt, niciun pacient nu ar fi beneficiat de ajutor. Procurorii anticorupţie spun că firmele care asigurau asistenţă medicală la domiciliu aveau rolul de „a racola asiguraţi fără pretenţii sau nevoi medicale reale, de cele mai multe ori prin coruperea cadrelor medicale din spitale, de a întocmi dosare medicale cu menţiuni nereale, în vederea depunerii lor la C.A.S.M.B., pentru decontarea unor prestaţii nereale”.
evomag.ro
Apoi, dosarele ajungeau la Casa de Sănătate unde trei funcţionare aprobau decontarea actelor false. Aceleaşi persoane ar fi stabilit şi criteriile în baza cărora unui pacient i se aprobă solicitarea. Astfel, au fost lăsaţi la urmă oamenii care chiar aveau nevoie de ajutor. Procurorii au interceptat un medic chiar în momentul în care se plângea de acest sistem criminal. „Nu este corect faţă de pacientul care are cancer şi mai are câteva zile de trăit şi-i pe patul de moarte… Dacă tot sunt bani, atunci să vedem spre cine direcţionam banii ăştia“.

Procurorii anticorupţie spun că în afacerea bolnavilor pe hârtie era implicat chiar directorul Serviciului de Control şi Antifraudă din Casa Naţională de Asigurări, chiar cel care trebuia să descopere neregulile.

„Au murit oameni din această cauză“

La rândul său, Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor condamnă în termeni duri furturile din sistem, în dauna bolnavilor. „Au murit oameni din această cauză. Nu au avut acces la serviciile medicale la domiciliu, pentru că alţii depuneau sute de dosare şi dacă urmăriţi istoricul CASMB veţi vedea şi 400 şi 500 de dosare cu numere unul după altul sau foarte apropiate“, a explicat Barbu, adăugând că anumite firme erau favorizate, în dauna celorlalte peste 80 care activează în Capitală.

„Am găsit asistente şefe care întocmeau dosarele pacienţilor. Luau foaia de observaţii, făceau acolo xerox, copie după actul de identitate, recomandarea în toate exemplarele cerute de CNAS. Pacienţii nu ştiau nimic, se trezeau că vine cineva la domiciliu. Practic, el nu alegea furnizorul, se trezea că vine cineva. Găsim astfel de cazuri la Spitalul Pantelimon, la Institutul Fundeni, am găsit la Elias, am găsit şi în Spitalul Municipal“, a declarat Vasile Barbu.

Problemele există de mulţi ani

Acestea nu sunt însă singurele acuzaţii. Procurorii spun că asemănător s-au decontat fictiv şi medicamente iar paguba este uriaşă, de 7 milioane de euro în nici doi ani. Dar probleme în domeniu nu există de un an, doi, spune Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC), ci de ani buni, iar bolnavii cronic şi-au exprimat de nenumărate ori nemulţumirile legate de lipsa serviciilor or de refuzul dosarului de către autorităţile competente.

Potrivit acestuia, cardul de sănătate şi dosarul electronic, în ciuda faptului că au fost costisitoare, nu sunt eficiente. Altfel, arată reprezentantul pacienţilor, furturile ar fi fost împiedicate. „Se fură şi cu card şi fără card. La câţiva ani de la implementarea lui, noi încă nu avem date referitoare la câţi pacienţi există în sistem, pe patologii“, a mai arătat pacientul.

Cum procedau firmele

Conform procurorilor, dosarele de îngrijire la domiciliu erau distribuite în timp record cu ajutorul unor avocaţi specializaţi, în timp ce falşii bolnavi care figurau în acte imobilizaţi la pat au fost surprinşi spălând rufe. Potrivit legii, procedura de acordare a îngrijirilor medicale la domiciliu prevede ca pacientul să primească acest tip de servicii cu un alt ritm de periodicitate menţionat expres în decizie (zilnic, la 2 zile, la 3 zile), iar, cu ocazia fiecărei vizite a asistenţilor medicali la pacienţi, aceştia trebuie să valideze serviciile prestate cu cardul de sănătate al pacientului, astfel încât să rezulte clar data şi ora la care au fost acordate îngrijirile medicale.

În realitate, firmele de îngrijiri medicale la domiciliu care sunt anchetate în dosar fie păstrau cardul de sănătate al pacienţilor pentru a valida fictiv îngrijirile acordate, fie foloseau programe informatice care le permiteau să efectueze o validare în avans pe 30 de zile.

Citeste mai mult: adev.ro/ovpqx9

 

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0 (from 0 votes)
158 Vizualizari

Lasă un răspuns