StarShinerS.ro
ideall.ro

- ADS -

MANIFESTUL PLUS

Partidul Libertăţii, Unităţii şi Solidarităţii (PLUS)

0

Starea democrației în România

România a trecut prin câteva etape semnificative în istoria ei postcomunistă.

Am plecat, în 1989, de la unul dintre cele mai atroce regimuri dictatoriale din Europa, inclusiv din Europa de Est. Regimul dictatorial s-a prăbușit brusc, printr-o revoluție sângeroasă. A fost urmat de o perioadă în care reflexele acaparatoare ale partidului unic s-au mai păstrat. Am intrat într-o decadă dominată de dezindustrializare, pierderea locurilor de muncă, nesiguranță și greutatea oamenilor de a se adapta regulilor competiției în locul planificării etatiste.

Contraoferta politică a fost reprezentată de partidele istorice, care aveau memorie și reflexe democratice. Dar și în cazul lor și în cazul FSN (ulterior PSD), a dominat mai degrabă nostalgia pentru diferite momente idealizate (perioada interbelică sau anii 70) și mai puțin proiectarea unui viitor.

Cu câteva excepții naționalist extremiste, partidele românești au adoptat prin consens un proiect care s-a dovedit salutar: aderarea la familia occidentală prin acceptarea în NATO și Uniunea Europeană. Pentru acest consens inspirat și pentru acțiunile politice care l-au succedat, toți cei care au contribuit semnificativ la realizarea lui merită recunoștința noastră. A fost o alegere politică strategică și o cotitură istorică excepțională.

Etapa de preaderare la Uniunea Europeană a însemnat un act de voință evidentă de adoptare a instituțiilor lumii democrațiilor consolidate, în contextul construirii și respectării statului de drept, cel puțin ca demonstrație de conformare formală (2000-2007). Aceasta a condus la plasarea României în rândul democrațiilor liberale, chiar dacă în partea de jos a clasamentului în care acestea sunt incluse.

După aderare, voința politică de conformare și integrare substanțială în sistemul de referință al democrațiilor consolidate a scăzut semnificativ în politica românească. Locul pe care s-a plasat România în clasamentul democrațiilor a fost din ce în ce mai jos, spre zona democrațiilor fragile și defecte.

La ora actuală România riscă să părăsească zona democrațiilor și să intre în zona regimurilor hibride, în care există pluralism de formă, dar o grupare politică domină și se comportă discreționar, încercând să acapareze toată puterea și să încalce separația puterilor în stat.

Considerăm, de aceea, că ne aflăm într-o criză politică profundă.

Criza actuală

Simptomul celei mai grave crize prin care trece acum România este exprimat în părăsirea masivă a țării de către milioane de compatrioți din generațiile tânără și matură, oameni activi și competitivi, creatori și producători de dezvoltare. Un fenomen de aceste proporții se produce doar în țări aflate în război sau în diferite alte dezastre umanitare. Care sunt cauzele care conduc la acest exod fără precedent, exact în etapa istorică în care trăim în cea mai bună Românie posibilă, în sensul apartenenței ei la zona democrațiilor avansate: UE și NATO? De ce am ajuns la plecarea în pribegie și la perpetuarea unui cerc vicios al subdezvoltării? De ce acești oameni care au plecat și pleacă nu au reușit să facă o masă critică încât să modeleze și să tragă lumea noastră după ei?

Considerăm că noi am preluat formal instituțiile care să ne modeleze după chipul și asemănarea democrațiilor avansate și prospere. Dar, în loc să le facem să devină o a doua natură în metabolismul societății, un mod de a trăi, le-am distorsionat dramatic, mai ales în etapele în care s-a manifestat și se manifestă abuzul de putere, corupția generalizată și contraselecția calitativă a celor care guvernează.

Sursele derapajelor grave nu vin din nimic specific românilor ca persoane. Cea mai clară dovadă că nu este nicio diferență între români și oricare alți cetățeni ai democrațiilor avansate este faptul că, dacă ei pleacă și își fac o viață și o profesie în altă țară, se poartă la fel ca și noii lor compatrioți și se adaptează repede cerințelor lumii în care au ales să trăiască.

Există o particularitate a acestei uriașe migrații actuale. Până la aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, exodul s-a datorat prăbușirii industriale și pierderii locurilor de muncă din anii 90. Au plecat atunci, cu precădere, cei care erau condamnați la șomaj și sărăcie și au preluat mai ales slujbe slab calificate, indiferent de calificarea anterioară. S-au destrămat familii. S-au produs drame sau tragedii, cele mai multe anonime. Dar cei plecați au reușit să lucreze, să câștige și să îi întrețină pe cei rămași acasă.

După aderare, respectiv în ultimii 10 ani, exodul i-a vizat mai ales pe cei foarte calificați, care intră în profesii competitiv-performante (medici, asistenți medicali, specialiști în IT, ingineri, cercetători, profesori, muncitori cu calificări bune). În cea mai mare parte, ei nu erau și nu sunt cazuri sociale de sărăcie și disperare ca predecesorii, ci cazuri de oameni care trăiesc pe propriile speze, nu recurg la nepotism, pile, slugărnicie în fața șefilor și politicienilor. Nu vor și nu pot să trăiască, în calitate de profesioniști și cetățeni, în sistemul de privilegii de familie, de clan sau de partid. Sunt oameni care vor și pot să muncească performant, pot să facă față competiției pe piața internațională a muncii, dar vor să fie apreciați și răsplătiți după propriile lor rezultate. Sunt oameni care vor să fie conduși, organizați și orientați de oameni care le seamănă și știu să facă strategii manageriale bune și productive pentru domeniul lor. Sunt oameni care își plătesc corect impozitele și taxele, sunt creatori de avuție națională și de buget public. Dar vor să știe clar și onest pe ce își planifică politicienii în campanii să le cheltuiască banii și cum o fac, odată veniți la guvernare. Vor să știe că în statul lor nimeni nu este mai presus de lege. Cu alte cuvinte, cred că democrația și statul de drept sunt două fețe ale aceleiași monede.

elefant.ro Desigur, o mare parte dintre acest fel de oameni nu au plecat încă sau nu vor pleca deloc. Atât cei plecați, cât și cei rămași împărtășesc speranța comună, pe care o reiau la toate alegerile, că România poate să fie o țară înspre care oamenii să vină, nu una din care excesiv de mulți vor să plece. Uneori însă această speranță scade până la disperare, cum a fost cazul alegerilor din decembrie 2016, când 60% dintre alegători nu au regăsit modul onest și rezonabil de a fi reprezentați în oferta politică a partidelor existente.

Pe listele celor mai multe partide politice au fost mulți oameni corupți, incompetenți, șmecheri locali, indiferent de numele partidului. Aceasta a determinat absenteismul la vot și, odată cu el, câștigul electoral mare al celor care au exercițiul motivării propriei clientele politice care trăiește în special din pile, relații, aranjamente obscure. Acești oameni care ocupă poziții politice au suficientă putere locală ca să-i influențeze cu precădere pe cei a căror supraviețuire este mereu amenințată din cauza sărăciei, a lipsei accesului la dezvoltare, sau pe cei care se lasă influențați de spaime colective induse cu precădere prin controlul asupra unei părți a mass-media.

Unele partide se bazează și promovează ca model de funcționare un comportament sistematic de partid unic și tentacular, cu pornirea de a-și difuza puterea prin distribuirea politică a posturilor de conducere și execuție până la nivelul unei grădinițe sau al unui dispensar. Acest tip de comportament tentacular conduce la o mare dependență politică, la îngrădirea exercitării drepturilor și libertății profesionale și, în consecință, la o denaturare gravă a scopurilor oricărei instituții care nu mai este orientată către cei pe care îi deservește: elevi, pacienți, contribuabili etc. ci pe nevoile și interesele partidului aflat la putere.

În astfel de instituții deturnate, oamenii onești, serioși, bine calificați și merituoși se simt înăbușiți, diminuați și frustrați. Mulți nu își găsesc locul în cultura organizațională coruptă și pleacă din țară. Cei care rămân au potențialul profesional inhibat. Sunt condamnați la stagnare, rutină și subdezvoltare. Rezistă mai ales individual, cu speranța grav diminuată că vor trăi în instituții în care rezultatele, exprimate în deservirea celor pentru care lucrează, vor conta cu adevărat în evaluare și promovare.

Aceasta considerăm noi că este rădăcina actuală principală a răului social care face oamenii să plece sau să se resemneze. Aceasta considerăm noi că este sursa sistematică a subdezvoltării noastre politice, sociale, educaționale, culturale, științifice și economice.

Valorile și credințele pe care le împărtășim

România este statul tuturor cetățenilor săi, precum și a celor care aleg să trăiască pe teritoriul ei. Prin urmare, în structurile sale politice, ei și interesele lor au nevoie de reprezentare proporțională, ca femei și bărbați, din perspectivă etnică, teritorială și după alte criterii considerate relevante în privința reprezentării și participării politice.

Împărtășim convingerea profund umanistă potrivit căreia toți oamenii se nasc liberi și egali în drepturi, indiferent de sexul, rasa, etnia, religia, clasă, dizabilitate, orientarea lor sexuală, veniturile acestora sau lipsa lor şi alte categorii de diferențe care nu sunt relevante pentru îngrădirea sau neacceptarea unor drepturi civile şi politice.

Împărtășim credința că, pentru ca drepturile să fie exercitate de către toți membri societății, este necesar să existe şi să se aplice politici anti-discriminare şi pentru egalitate de șanse, precum și politici de diminuare a sărăciei și polarizării sociale.

Considerăm că o societate trebuie să construiască un echilibru corect între libertate şi dreptate. Credem în primatul valorii libertății, căci aceasta este sursa creativității umane, a inițiativei, a dezvoltării, dar şi a responsabilității fiecăruia pentru sine, familie, comunitate și pentru generațiile viitoare.

Știm că exercitarea libertății și drepturilor nu este accesibilă tuturor, fie din motive de prejudecăți şi discriminări, fie din motive legate de sărăcie, marginalizare, lipsa accesului la servicii publice de bază precum educație și sănătate. Dar exercitarea drepturilor și libertăților este îngrădită dramatic, mai ales la ora actuală, pentru că instituțiile, cutumele, practicile sociale creează un climat corupt care distorsionează competiția sănătoasă, îngrădesc accesul la resurse publice pentru cei care nu sunt în poziții de putere, nu răsplătesc meritul, ci pe cei care au puterea şi pe clienții lor. Acesta este, la ora actuală, viciul de fond al societății românești.

Considerăm că nedreptatea, manifestată în consecința unui climat de corupție endemică este sursa principală a subdezvoltării noastre. Din această cauză, România este încă o țară în care cei serioși, harnici, competitivi, capabili să acționeze după reguli, nu își găsesc locul, sunt frustrați şi dezolați şi foarte mulți aleg calea plecării înspre țări în care nedreptatea este substanţial ținută în frâu iar oamenii ca ei își găsesc locul.

kubex.roFiindcă onestitatea și afirmarea demnă sunt politic distorsionate, resursele pentru cei aflați în nevoie, pentru copii, persoane cu dizabilități și pentru cei vârstnici se împuținează dramatic, producând riscuri de sărăcie, abandon, suferință și excludere socială.

Credem în distribuirea echitabilă și transparentă a resurselor publice, considerăm că instituțiile statului sunt instrumente pentru asigurarea drepturilor persoanelor, şi că ele trebuie construite și guvernate ca atare, nu cu scopul de a asigura posturi, poziții sociale, venituri mari şi avantaje de status. Ele nu trebuie să joace rolul de distribuitoare de privilegii celor care dețin poziții de putere în interiorul lor, așa cum se întâmplă acum.

Nu există nicio diferență între politicieni, funcționari publici, mai general, persoane aflate în poziții de putere în relație cu bunurile publice şi oricare alți prestatori de servicii. Politicienii şi funcționarii publici sunt prestatori de servicii de reprezentare și de guvernare şi trebuie selectați, apreciați şi retribuiți în funcție de capacitatea de a le presta în interes public și de rezultatele prestației lor pornind de la obiective asumate.

Credem că este momentul ca democrația de la ”firul ierbii” să prevaleze și să dea conținut instituțiilor specifice. Din acest motiv, noi considerăm că resursele, particularitățile și interesele oamenilor sunt cel mai adecvat cunoscute de către fiecare dintre ei, dar că nu pot să și le promoveze fără acțiune colectivă. Această acțiune este necesară și trebuie să plece de la comunități de interese și competențe, formate voluntar de către persoane care vor și pot să își pună problemele, nevoile și interesele pe agenda civică și politică și să obțină acceptul și susținerea celorlalți pentru ele.

Noi credem că niciun centru de putere nu le cunoaște mai bine interesele și resursele decât oamenii înșiși și nu le poate contura și urma interesele mai bine decât comunitatea formată voluntar. Credem că un partid politic modern trebuie să fie rezultanta unirii strategice a acestor comunități, ținute laolaltă de setul de valori și principii etice și politice la care aderă. Considerăm construcția capitalului social, adică a valorii aduse de oameni prin acțiunea lor, prin intermediul unor astfel de comunități, ca având un rol crucial în dezvoltarea viitoare.

Piața liberă este o soluție în asigurarea competiției, dar nu garantează nici onestitatea acesteia, nici intrarea sau menținerea în competiție a celor defavorizați. În același timp, deși prețuim competiția și aderăm la individualism ca formă de exprimare a creativității, considerăm că acțiunea colectivă, cooperarea, bazate pe individualismul etic, nu pe cel egoist, sunt pietre de hotar în construirea unei lumi libere și drepte pentru cât mai mulți oameni cu putință.

Credem că nu există democrație consolidată fără respectarea statului de drept de către orice persoană. În absența endemică a respectării statului de drept, mai ales de către cei care au putere și au mandat de reprezentare în societate, democrația devine un ritual gol de conținut și este menită doar să legitimeze electoral pe cei care îl încalcă, fiind o democrație pur electoralistă.

Nu credem că tehnocrația este o soluție politică. Este doar un răspuns conjunctural la situații de criză și nu se poate substitui democrației. Dar credem în guvernări competente și în implicarea specialiștilor în diagnoză și în proiectarea politicilor publice. Considerăm că impostura și amatorismul în politică sunt falimentare pentru orice țară.

Noi vom face tot ce ne stă în putință să plasăm România în rândul democrațiilor liberale, în perspectivă, a celor consolidate.

Noi vom face tot ce ne stă în putință ca România să devină o țară spre care oamenii vor să vină și să trăiască, pentru că vor găsi în instituțiile ei un climat bun pentru propria lor dezvoltare, afirmare, siguranță și demnitate.

Cine suntem noi?

Credem în competență și în onestitate. Suntem hotărâți să apărăm valorile în care credem.

Suntem dintre voi. Am muncit și ne-am construit până acum viața în afara politicii, așteptând de la cei care au condus România în ultimele decenii să ne creeze șanse de dezvoltare, pentru noi și copiii noștri. Asemeni vouă, am fost dezamăgiți de multe ori și am trăit mereu cu speranța că, la un moment dat, va fi mai bine. Dar nu a fost.

În noiembrie 2015 clasa politică a ajuns din nou incapabilă să mai ofere soluții pentru țară. Atunci, la solicitarea responsabililor politici, în circumstanțe excepționale, am format o echipă guvernamentală. Ne-am asumat să guvernăm și să pregătim România pentru alegerile din 2016.

Am crezut în competența și în cinstea noastră, am crezut în forța transparenței, a adevărului spus chiar și atunci când era dureros, am crezut în datoria împlinită în serviciul public.

Am crezut, totodată, probabil cu naivitate, că partidele politice voiau cu adevărat să se reformeze, să învețe lecția modestiei, să-și asume greșelile trecutului și să își înlăture din rândurile lor politicienii compromiși.

Am organizat alegerile din 2016 cu bună credință, cu responsabilitate și cu respectarea cuvântului dat: acela că nu vom participa politic la ele.

Am sperat însă că semințele bunei credințe și ale bunei guvernări, principiile responsabilității față de oameni și transparența în politicile publice, deciziile economice avizate, orientate spre stabilitate economică și bugetară, vor fi lăsate să rodească.

 

Pentru că am înțeles potențialul de dezvoltare al țării și forța creativă a românilor, ne-am dorit să vedem România continuând pe drumul relansării, să vedem românii recăpătându-și demnitatea, fiecare în parte și cu toții împreună, ca națiune.

Am lansat atunci, înainte de alegeri, Manifestul Romania 100. Am pus pe masa politicienilor temele care erau și sunt în continuare esențiale pentru însănătoșirea României ca societate, pentru dezvoltarea ei ca țară membră a Uniunii Europene și a NATO.

Cei mai mulți dintre ei le-au ignorat.

În 2017, am constituit Platforma România 100. Am pornit de la ideea că munca noastră, împreună cu energia fantastică venită dinspre voi, cei care și-au făcut vocile auzite la nivel civic în cursul ultimului an, vor fi suficiente pentru a scoate, în sfârșit, clasa politică aflată la guvernare din lupta oarbă și obsesivă pentru a-și salva propria piele. Împreună cu voi, am crezut că vom reuși să o punem în slujba noastră, a cetățenilor acestei țări.

Nu a fost deajuns.

Între timp, prin Platforma România 100, am adus laolaltă oameni, am adunat cu grijă competențe, idei, energii, toate pregătite pentru a contribui la înfăptuirea unui nou proiect pentru România.

Așa că astăzi, în anul 2018, anul aniversării a 100 de ani de Românie modernă, ne angajăm într-un nou proiect politic alături de voi, pentru voi, împreună cu voi și pentru țară.

Cu alte cuvinte,

Ne angajăm politic în PLUS și vă așteptăm să ne fiți alături!

 

CODUL ETIC PLUS

 

Preambul

PLUS este un partid politic menit să ofere servicii de reprezentare și de guvernare cetățenilor României, punându-se în acest scop în slujba acestora și a interesului public. Codul Etic are rolul să identifice şi să ghideze rezolvarea problemelor de natură morală care se pot ivi în activitatea politică a Partidului. Este destinat să exprime valorile, principiile şi normele de moralitate care stau la baza apartenenţei noastre politice, a relaţiilor cu colegii de partid, cu cetăţenii, susţinătorii şi alegătorii, cu alte grupări politice, organizaţii civice, cu colegii din aceeaşi familie politică europeană, cu instituţiile locale, naţionale, europene şi internaţionale. Codul Etic şi aplicarea sa nu exclud şi nu înlocuiesc drepturile şi obligaţiile care revin membrilor Partidului conform Statutului.

Principii fundamentale

Pot să devină şi să rămână membri ai Partidului persoanele care au dovedit că respectă statul de drept, democrația și drepturile omului și se angajează să le respecte pe mai departe. În consecință, din Partid nu pot să facă parte persoane care au comis infracțiuni dovedite, persoane condamnate definitiv, persoane care au incitat la încălcarea statului de drept, care au manifestat poziții politice extremiste sau au comis acte dovedite de discriminare împotriva femeilor și minorităților de orice fel (rasiale, etnice, religioase, sexuale etc.). Persoanele care au comis asemenea acte nu sunt acceptate ca membri ai Partidului, iar dacă sunt deja membri, își pierd această calitate, în condițiile stabilite prin Statutul Partidului.

Partidul poate să facă alianțe și coaliții politice cu alte partide sau grupări care respectă statul de drept, pluralismul politic și sunt angajate în respectarea drepturilor omului. Alianțele cu partide și grupări extremiste (comuniste, fasciste, fundamentaliste) nu sunt permise.

Principiul respectului și responsabilității față de cetățeni

Partidul se angajează să respecte cetățenii indiferent de opțiunile lor politice, de gen, rasă, etnie, vârstă, religie, orientare sexuală, clasă, avere, dizabilitate, educație. Partidul consideră că prima sa responsabilitate este cea față de cetățeni și se angajează să sprijine cetățenia activă, asociațiile și organizațiile neguvernamentale, să fie receptiv și flexibil în raport cu proiectele civice ale cetățenilor, asociațiilor și organizațiilor și să le promoveze pe agenda politică.

Partidul promovează existenţa unui comportament politic bazat pe respectarea demnității fiecărei persoane, într-un climat liber de orice manifestare şi formă de hărţuire, exploatare, umilire, dispreţ, ameninţare sau intimidare. Partidul aderă la valoarea toleranţei faţă de diferenţele între oameni, între opinii, credinţe şi preferinţe intelectuale. Nu sunt permise manifestări misogine, rasiste, şovine, xenofobe, homofobe şi nici hărţuirea sexuală sau de orice altă natură.

Credinţele religioase și alte categorii de credinţe non-religioase sunt o problemă privată a membrilor de Partid. Ele nu pot să fie nici interzise şi nici impuse altora, prin abuz de putere şi autoritate.

Partidul crede în puterea de a da putere oamenilor, nu în puterea asupra oamenilor, şi se obligă moral şi politic să reprezinte interesele alegătorilor.

Principiul onestității

a) Onestitatea politică

Membri și organizațiile de partid se vor abține de la promisiuni false în campania electorală, în condiții de opoziție sau atunci când sunt la guvernare. Manipularea și demagogia sunt strict descurajate și sancționate politic pentru că pot compromite încrederea cetățenilor în democrație. Partidul se angajează să descurajeze și să sancționeze comportamentele cinice față de cetățeni și tratarea acestora ca simple mijloace electorale pentru ascensiunea la putere. Ajustarea promisiunilor electorale ale Partidului sau renunțarea la ele, atunci când acesta se află la putere, nu pot fi înțelese decât în condiții de crize grave internaționale sau interne, independente de acțiunile Partidului.

b) Onestitatea intelectuală

Membrii Partidului se angajează să respecte onestitatea intelectuală. Ei se vor ocupa preponderent de domenii de guvernare în care au demonstrat competență prealabilă și vor solicita consiliere de specialitate în orice problemă de politică publică în care competența lor este insuficientă. Orice proiect politic va avea la bază o diagnoză de specialitate. Partidul respinge improvizația, amatorismul și demagogia. Fiecare contribuție sau sursă de inspirație va fi recunoscută. Partidul nu acceptă furtul intelectual.

Partidul respinge politizarea administrației publice și se angajează să respecte statutul funcționarilor publici, încurajând profesionalismul, integritatea și continuitatea acestora în slujba intereselor cetățenilor.

c) Prevenirea și combaterea corupției și abuzului de putere

Corupția viciază climatul politic, lezează încrederea în democrație, deturnează grav echitatea socială și subminează statul de drept. Cea mai gravă formă a acesteia este corupția exercitată de către guvernanți. Ea poate să ia forma capturării mafiote a instituțiilor și resurselor statului, fie direct, fie prin clientelism politic. Nicio persoană dovedită coruptă nu poate să devină sau să rămână membru al Partidului. Partidul descurajează și formele interne de corupție care pot leza valorile dreptății și meritului în interiorul său: favoritismul, nepotismul, folosirea rețelei de partid pentru propriile interese și afaceri, abuzul de putere politică pentru însușirea unor titluri, funcții, avantaje sociale sau materiale necuvenite. De asemenea, nu este îngăduită folosirea puterii politice pentru acte de persecutare, răzbunare și eliminare arbitrară a competitorilor.

Principiul responsabilității proporționale

Membrii partidului sunt responsabili în mod individual de actele lor politice. Fiecare organizație teritorială sau formată pe alte criterii, precum și organizația națională, are responsabilitate colectivă pentru deciziile și acțiunile sale. Responsabilitatea este direct proporțională cu puterea pe care o are fiecare persoană și fiecare nivel ierarhic în cadrul partidului.

Principiul dreptății și meritului

a) Competiția onestă, bazată pe merit

Partidul își selectează membri și conducerile în mod transparent, în funcție de competențe demonstrate, de integritate și capacitate de a coagula publicul în jurul proiectelor politice ale partidului. La toate nivelurile sale de organizare, Partidul organizează competiții interne transparente.

Evaluarea meritului nu se face după promisiuni demagogice sau relaţii, ci după rezultatele anterioare ale persoanei care candidează ca membru pentru o funcție de decizie sau pentru un loc pe lista electorală, precum și după fezabilitatea proiectelor politice pe care le propune. În acest sens, Partidul își bazează evaluările pe următoarele criterii:

Competenţa anterior dovedită în domeniul în care dorește să se implice, la nivel politic, un candidat sau o candidată în exercitarea profesiei sau ocupației anterioare. Partidul descurajează amatorismul și se protejează de diletantism și impostură.

Dedicația faţă de idealurile, valorile și principiile Partidului.

Altruism realist: exercitarea obligației morale de a lucra în serviciul cetățenilor și intereselor electoratului său.

Buna reputație a candidatului sau candidatei în comunitatea pe care dorește să o reprezinte sau în mediul profesional din care provine.

Pragmatism electoral: capacitatea de a atrage simpatizanți și susținători.

Solidaritatea colegială şi competiţia loială cu proprii colegi.

Capacitatea de a construi alianțe politice și civice.

Optimismul realist.

Fair-play-ul față de oponenții politici.

b) Egalitatea de șanse şi asigurarea diversităţii

Acționând politic într-o societate eterogenă, Partidul își propune să reflecte această diversitate atât în privința membrilor săi, cât și a intereselor politice specifice diverselor grupuri din societate.

Partidul se angajează să reprezinte, prin membrii şi conducerea sa, toate categoriile de cetăţeni. În consecinţă, promovează acţiuni afirmative pentru paritate de gen, pentru persoane de diferite etnii, vârste, zone de provenienţă, stare materială, dizabilitate, pentru asigurarea egalităţii de şanse în reprezentarea politică. Partidul asigură transparenţa publică în privinţa accesului oricărei persoane vizate de astfel de politici.

Partidul se angajează să acorde membrilor și candidaţilor săi un tratament corect şi egal şi să cultive diversitatea prin măsuri pozitive față de categoriile subreprezentate, fără încălcarea principiului meritului.

Tendința de monopolizare a partidului și conducerilor sale la nivel național și local, precum și a intereselor politice după criterii de gen, etnie, religie, după starea materială sau statutul social va fi sancționată.

Principiul transparenței

Fiind o organizaţie construită pentru a reprezenta interesele cetăţenilor, Partidul asigură maximă transparenţă în privinţa procedurilor de selecţie şi decizie a proiectelor, programelor şi acţiunilor sale întreprinse în folos public. Membrii de Partid trebuie informați şi consultaţi sistematic în privinţa acțiunilor conducerii, cu privire la criteriile de evaluare a candidaturilor, la candidaturi și la rezultatele selecţiei. CV-urile membrilor Partidului vor fi afişate pe pagina web a organizaţiei din care aceştia fac parte. Acelaşi tip de transparenţă este asigurat şi în contextul în care Partidul este reprezentat în Parlament sau Guvern, în privinţa tuturor proiectelor şi politicilor.
provident.ro

Principiul confidențialității

Este de preferat ca, până la întrunirea unui consens sau luarea unei decizii, discuțiile din interiorul Partidului să rămână între cei care participă la acestea. Sunt exceptate situațiile în care există riscul încălcării, prin decizii, acţiuni sau alianţe, a respectului pentru principiile fundamentale: statul de drept, democrația și drepturile omului, precum şi a nucleului de idei şi valori al partidului.

Principiul colegialității și solidarității

Partidul este o organizaţie politică și își propune să devină o comunitate de idei și valori politice. În acest sens, încurajează solidaritatea politică internă, dar și solidarizarea cu partide, grupări, asociații și mișcări aflate în compatibilitate de valori și programe. Partidul încurajează cooperarea și critica colegială și descurajează folosirea abuzivă a puterii în impunerea unor decizii luate fără respectarea democrației interne. Sunt exceptate de la aceasta situațiile de criză majoră, care solicită decizii în condiții de urgență, dacă acestea nu încalcă democrația sau statul de drept, nu restrâng drepturile omului şi nu aduc atingere demnităţii umane.

Principiul loialității responsabile

Partidul solicită membrilor săi loialitate și coerență politică, încurajând construirea carierelor politice bazate pe merit. Ne pronunțăm împotriva oportunismului și cameleonismului politic și a folosirii pozițiilor politice ca simplă sinecură de funcție și avantaje personale. În acest sens, este descurajat traseismul politic rezultat din oportunism, dar nu și renunțarea la un partid și trecerea la altul, dacă primul și-a înșelat proprii membri, încălcând principiile politice și etice fundamentale, iar Partidul reflectă mai bine convingerile, proiectele şi comportamentul politic al unei persoane.

Principiul respectului în campanie electorală

Partidul se angajează să respecte legislația electorală, să respingă orice formă de violență și agresivitate fizică sau verbală sau comportamente ofensatoare și să nu își incite susținătorii la comportamente agresive. Se angajează să respecte campaniile și susținătorii celorlalte partide. Membrilor Partidului le este interzis să facă presiuni și intimidări asupra alegătorilor. Aceștia se vor abține de la orice formă de mituire electorală. Vor evita campania negativă, producerea şi difuzarea de ştiri false, atacurile la persoană şi la viaţa privată a acesteia. Vor facilita accesul media la orice informație de interes public. Nu vor împiedica monitorizarea procesului electoral de către observatori interni și internaționali și de către reprezentanții altor partide. Vor recunoaște rezultatele alegerilor dacă acestea sunt corecte și se vor supune deciziei electoratului. Vor demonstra fair-play față de câștigătorii alegerilor.

Principiul compromisului rezonabil

Partidul recomandă membrilor și simpatizanților săi un comportament rezonabil, diplomatic, deschis unor alianțe viitoare cu partide și grupări politice neextremiste.

Principiul reacției calme în situații dramatice, critice sau tragice

Partidul slujește interesului public și atunci când intervin situații critice sau extreme (tulburări sociale majore, acte de agresiune de proporții semnificative, catastrofe). În aceste condiții, membrii de Partid trebuie să-și păstreze calmul și luciditatea, să inducă publicului moderaţie, responsabilitate şi solidaritate în reacție. Membrii Partidului sunt descurajaţi cu fermitate să inducă situații de panică și haos în asemenea situații. În astfel de situaţii, membrii Partidului trebuie să fie dispuşi la auto-sacrificiu.

11 Vizualizari
Sursă Partidul Libertății, Unității și Solidarității (PLUS)

- Advertisement -

Leave a Reply

avatar
  Subscribe  
Notify of