bottegaverde.ro

Schweighofer «Termita» ce devorează pădurile României

1

Cumva alungat din ţara natală, Austria, a venit în România şi în câţiva ani a reuşit să ia lemnul de pe zece munţi an de an. Aceasta este povestea nespusă a “regelui lemnului”, austriacul Gerald Schweighofer, care a ajuns să prelucreze 70% din cheresteaua ce se produce aici.

Gerald Schweighofer a venit în România în 2003 ca investitor străin, cu planul de a face afaceri cu lemn. A început cu o fabrică la Sebeş şi se pregăteşte să o deschidă pe a cincea. Astăzi, cam 89.000 de vagoane de tren pline cu buşteni intră anual pe porţile fabricilor sale. Într-un vagon de tren intră circa 45 de metri cubi de lemn, iar firma austriacului prelucrează anual circa patru milioane de metri cubi.
Deşi au circulat multe zvonuri despre el, omul de afaceri nu este implicat în nici o cercetare penală, nefiind suspectat de vreo încălcare a legii. Lucrează “nemţeşte”, cu documente, fără să taie vreun copac fără acte şi fără să cumpere vreun buştean “la negru”.
Este drept că a beneficiat încă de la început de oarecare ajutor din partea oamenilor politici de pe la noi, dar asta este altă poveste.

O lege l-a scos din Austria

Probabil că prin 2001, când era încă asociat cu marea companie italiană de exploatare a lemnului, Stora Enso Timber, Gerald Schweighofer nici nu auzise de Rădăuţi, Siret sau Sebeş. Însă o schimbare legislativă din Austria, care viza conservarea pădurilor şi exploatarea sustenabilă a pădurilor, era deja pregătită şi urma să intre în vigoare din 2002.
Este vorba despre Legea 440/1957 modificată prin Ordonanţa 59/2002, care reglementa un control strict al tăierilor de arbori. Schweighofer ia atunci o decizie radicală: îi vinde partenerului toate acţiunile pe care le deţine în companie. Unii oameni care îl cunosc susţin că ieşirea din afacere ar fi avut loc pe fondul unor neînţelegeri cu partenerul – chiar ar fi primit şi o interdicţie de a concura Enso Timber pe piaţa din Austria.
Aşa că austriacul nostru, de voie, de nevoie, dar cu buzunarele pline şi cu idei de afaceri din belşug, începe să călătorească spre Est. Găseşte o Românie plină de păduri, o legislaţie cu mii de portiţe, dar şi ceva înţelegere din partea politicienilor. Se întâmpla la sfârşitul anului 2001, începutul lui 2002.

O altă lege l-a adus în România

Iar efectele vizitelor sale au început să se vadă. Cumva a reuşit să intervină pe lângă fostul prim-ministru Adrian Năstase pentru adoptarea în regim de urgenţă a două acte normative prin care s-au creat, practic, condiţiile demarării exploatării masive a fondului forestier de orice firmă din România sau de oriunde.
A fost promovată o ordonanţă de urgenţă pentru încheierea de către Regia Naţională a Pădurilor a contractelor de vânzare- cumpărare pe termen lung a masei lemnoase, aprobată în acelaşi an prin lege. În 2003, când au început licitaţiile, doar firma lui Schweighofer avea capacitatea de a prelua aceste contracte – ceea ce s-a şi întâmplat.
Presa a scris atunci că par a fi licitaţii cu dedicaţie, din moment ce un singur participant îndeplinea condiţiile din caietul de sarcini. Fabrica de la Sebeş (judeţul Alba) era nouă-nouţă, iar utilajele de ultimă generaţie – flămânde să devoreze lemnul.
Trenuri pline cu buşteni sosesc zilnic în fabrica de la Rădăuţi

Profit de 330 milioane de euro

Au urmat zece ani de prosperitate pentru investitorul austriac. Acum are patru fabrici în România, iar la anul o deschide pe a cincea. Asta, deşi cu numai un an în urmă spunea că nu va mai deschide încă o fabrică.
“În România nu vom avea niciodată afaceri de un miliard de euro. Nu există suficientă materie primă pentru cinci fabrici aici”, spunea Gerald Schweighofer într-unul din rarele interviuri pe care le-a dat presei. Dar iată că s-a răzgândit şi în judeţul Covasna deja se lucrează la o nouă fabrică de prelucrare a lemnului.
Nici nu e de mirare dacă e să observăm ce bani a făcut doar în ultimii cinci ani: profit net de 330 milioane de euro în perioada 2008 -2013 şi o cifră de afaceri cumulată de 1,9 miliarde de euro. Echivalentul în lemn este uriaş.
Ca să ne facem o idee, să presupunem că tot lemnul prelucrat în fiecare an în fabricile austriacului este concentrat pe munţi de 2000 de hectare fiecare. Astfel, fabricile sale toacă tot lemnul de pe zece munţi anual.

Lemnul, o mare tentaţie

La un asemenea rulaj, nici nu este de mirare că oricine are pârghiile necesare încearcă să pună mâna pe fiecare petic de pădure, pentru că lemnul are cui să-l vândă. Scandalul retrocedărilor ilegale a pădurilor din judeţele Moldovei – în care sunt arestaţi mai mulţi oameni de afaceri, politicieni şi alţii – încă nu s-a terminat.
Este foarte probabil ca lemnul din pădurile ce urmau să fie retrocedate ilegal să fi ajuns în fabricile lui Gerald Schweighofer sau măcar 70%, ca să păstrăm proporţia. Însă există şi un final. Cu atâtea fabrici care ar putea înghiţi cât lemn nu poate produce o ţară întreagă, o mişcare firească ce ar putea urma în viitorul apropiat este căutarea de noi teritorii.
“Cam cinci ani mai stă, apoi merge cu fabrici cu tot în Ucraina. Le demontează, le urcă în trenuri şi le montează acolo”, spune un silvicultor care l-a cunoscut pe austriac şi care a lucrat cu el.

S-a dublat numărul tăierilor ilegale

Conform unui studiu realizat de Green Peace pentru România, în anul 2012 s-au înregistrat circa 20.000 de cazuri de tăieri ilegale de arbori, adică aproape 53 de cazuri pe zi, sancţionate cu amenzi contravenţionale sau cu întocmirea de dosare penale. Inspectoratele Teritoriale pentru Regim Silvic şi Vânătoare au înregistrat un total de 3.008 cazuri, Direcţiile Silvice au înregistrat 3.732 cazuri, iar la Poliţie au fost înregistrate 14.513 cazuri.
Comparativ cu situaţia anilor 2009-2011, perioadă în care s-au înregistrat în total 31.456 de cazuri de tăieri ilegale, numărul de cazuri înregistrate în 2012 este aproape dublu faţă de media numărului de cazuri înregistrate în cei trei ani. Potrivit surselor oficiale, volumul total de masă lemnoasă extrasă ilegal în 2012 este de 120.836 metri cubi, care reprezintă o pagubă de aproape 4 milioane de euro, considerând doar valoarea lemnului tăiat ilegal.

Fabricile lui Schweighofer

Siret (Suceava). Fabrica din Siret a fost preluată în 2009 de la Swedwood Suedia (IKEA). Aici sunt prelucraţi buştenii tăiaţi din pădurile deţinute de Holzindustrie Schweighofer. Unitatea prelucrează molid, brad şi pin şi ocupă cinci hectare.
Comăneşti (Bacău). La Comăneşti se află cea mai mare fabrică de panel din lume ce activează într-o singură locaţie. Aceasta a fost preluată în 2010 de la compania finlandeză Finnforest. 75% din lemnul procesat aici este din România, iar unele specii (fromager, ilomba) sunt din import. Fabrica are 17 hectare.
Culoarea verde semnifică zonele împădurite ale ţării. Unităţile de producţie au fost plasate strategic
Sebeş (Alba). A început producţia în 2003. Fabrica se întinde pe 53 de hectare. 90% din lemnul prelucrat (molid şi brad) este tăiat în România, iar diferenţa vine din import. Unitatea are o capacitate de debitare de 1,45 milioane de metri cubi pe an.
Reci (Covasna). Holzindustrie Schweighofer construieşte încă o fabrică de prelucrare a lemnului în Reci (judeţul Covasna). Începerea operaţiunilor este programată pentru primul semestru al anului 2015. Va fi cea mai mare fabrică a companiei (70 de hectare) şi va utiliza materie primă din România şi din import.
Rădăuţi (Suceava). Înfiinţată în 2008, fabrica prelucrează molid şi brad din România (60%) şi pin din import (40%). Unitatea ocupă 50 de hectare, iar capacitatea anuală de producţie a grinzilor lamelare este de 100.000 m³. Acestea sunt fabricate din lemn de pin şi reprezintă produse premium special destinate pieţei japoneze.
Buştenii nu stau prea mult în curte, fiind trimişi la prelucrare
Un vagon este descărcat în câteva minute

Cât lemn avem şi cine îl foloseşte

România produce anual 18 milioane de metri cubi de lemn brut, o treime reprezentând lemn de foc. Din cele 12 milioane de metri cubi rămase, în companiile prelucrătoare poate fi folosit doar lemnul provenit de la răşinoase, adică jumătate din cantitate, respectiv molid şi brad.
Rămân de exploatat şase milioane de metri cubi de buşteni. Conform datelor de pe site-ul schweighofer.at/ro, circa 4 milioane de metri cubi sunt prelucrate în fabricile companiei (71% din total). Diferenţa pleacă la export sau este prelucrată de oameni de afaceri din ţară.

 

91 Vizualizari
 zwiększyć wytrysk

1
Leave a Reply

avatar
1 Comment threads
0 Thread replies
0 Followers
 
Most reacted comment
Hottest comment thread
0 Comment authors
Brico Depot a sistat aprovizionarea cu produse din lemn provenind de la Holzindustrie Schweighofer – RealitateaFaraCenzura.ro Recent comment authors
  Subscribe  
Notify of
trackback

[…] Schweighofer «Termita» ce devorează pădurile României […]